miercuri, 12 martie 2008

Purple VS Red

Acest articol poate nu va fi aşa de interesant ca şi tema propusă de colegii mei, probabil chiar de loc dar pentru mine are o relevanţă

Acum 2 veri în anul 2006 culorile mele favorite erau negru alb şi roşu.
Vara trecut am fost ispitită de combinaţiile mov negu mov alb mov verde în principal culoarea mov! oarecum am trecut peste obsesieile pentru absolut orice chestie mov acum puţin mai laid back dacă pot zice dar tot obsedată şi atunci întrebarea mea este de ce am renunţat la negru şi roşu şi am ajuns la o obsesie cu movul, atât de disperata încat am căutat şi pe wikipedia şi am găsit dar nu mi se pare că psychedelic purple e chiar purple e mai mult roz.
În principal am o obsesie pentru aceasta culoare dar trebuie să recunoaştem că e prea tare!

marți, 11 martie 2008

Fluturele Negru


O nouă temă pentru elevii(Bloggerii) liceului Laurian.
Nu este o tema personală şi nici ideea mea, ci alor 2 colegi
FLUTURELE NEGRU

Cu totii ştim că, culorile lumii milioanele de nuanţe şi sute de mii de culori de care probabil nici de jumătate nu ai auzit, fiecare are o culoare preferată asta e lege. poate culoarea asta să fie cheia fericirii noastre?... Nu te simţi bine purtându-ţi fericirea? Singurul lucru care te face fericit şi te simţi chiar extraordinar .

Imaginaţi-vă o lume fără culoare, fără culorile favorite, fără a vă putea simţi bine să nu fii capabil să vezi TOATĂ frumuseţea culorilor... vaţi simţi orbiţi de mahnire şi de suparare ca şi negrul sau griul serioşi şi neavând puterea nici de a zâmbi.

Aţi văzut vreodată Fluturele Negru?
Îmi aduc aminte de imagini cu acest fluture, propriu zis îmi aduc aminte de colecţiile de fluturi din muzee şi chiar ale vărului meu. La vârsta de 5 sau 6 ani eram în vacanţa la bunici şi am făcut o mică reuniune de familie unde au venit verii şi verişoarele mele, fiind atât de mică mă plictiseam, uşor m-am retras în altă cameră unde am găsit acest fluture de care tot vă spun de câteva rânduri. Un fluture obişnuit a ieşit din arşiţa verii, retras în camera răcoroasă în care mă aflam, am încercat să mă apropii, şi a început să zboare prin cameră mă uitam uimită şi nemişcata la acea mică creeatură incredibil de colorată. Pe când ceilalţi mă căutau...m-au găsit privind acel fluture cu ochii boldiţi la orice mişcare a lui. Mătuşa mea mi-a zâmbit şi a plecat dar se intoarse în câteva secunde cu o cutie mica, ai fi spus că ai putea sufoca ceva acolo. Şi aşa a şi fost mi-a ameţit frumosul prieten şi apoi în disperare să înţeleg ce se întâmpla, a apărut în scurt timp şi acul care l-a străpuns. Am avut puterea de a întreba "De ce?" iar mătuşa mea cu acelaşi zâmbet care pentru mine devenise sadic "pentru colecţia lui Vlad" uitându-mă mai bine şi cu ochii înlăcrimaţi culoarea lui pierise pentru mine mă înconjurau sumbre culori, pănă şi fluturele părea a fi complet întunecat.
Oricât de mic şi neînsemnat putea fi acel fluture nici atât nu e bine să ucizi
Culoarea ar putea pieri